despre un fel

nevoi simple, insirate punctual intr-un mod aleatoriu:

dor de stejar, de tei, de nuc, de salcam, de frasin si de carpen, de mesteacan, de jugastru si de plopi.
de soc, de izma, iasomie, sunatoare, de urzici, de… da, de urzici… imaginea aia a bunicii cand dadea malai cu urzici la puii de curca… si mie nu-mi placea de nici un fel urzica.
de culoarea aia pe care doar lana vopsita cu corji de nuca o avea.
de toate ierburile alea cu nume de… de le-am cam uitat.

nevoi simple, punctuale si intr-un mod aleatoriu insirate…
nevoia de a manca macese, de a te zdreli pe picioare in toti spinii de care ai dat in cale, din deal si pana’n vale… de a rataci cu gandurile tale prin paduri. si de toate acele fierturi de ierburi oblojitoare care vag si dispersat iti rasar in minte ca naluciri de aburi si miresme din copilarie.

unii le-ar zice mai degraba amintiri. eu le zic nevoi, ca in piramida. nevoile alea de la baza. pentru ca te hranesc si te adapa intr-un fel anume.

si ma zic ca a fost vorba de doua lumi, si de-o alegere. ca si nevoia aia de a da cu barda - iar asta-i o naluca de te loveste cand dai peste altceva si ai vrea sa faci o trecere… sau poate numai o reasezare.

e vorba pana la urma despre un fel de a fi.

Sat Plopi, Cluj,
octombrie 2012
Tabara foto pentru Bloggeri - #tfb2
organizat de Foto Union si sustinut de Daciaplant


ps: nu m-am dumirit de ce se zice plopi... padurile din jur sunt pline de mesteacan si stejar...